IGF 2012 – Securitate, deschidere și viață privată

Posted · Add Comment

Pe măsură ce o parte tot mai mare din viața socială, economică şi culturală se mută în spațiul online, este necesar să existe o serie de garanții, măsuri de protecție, legislație și reglementări care să protejeze atât drepturile indivizilor, cât și securitatea națională. Acesta a fost principalul mesaj care a reieșit din discuțiile din cadrul sesiunii IGF 2012 referitoare la securitate, deschidere și viață privată.

În ultimii ani, utilizatorii de Internet din diverse părți ale lumii au devenit tot mai conștienți despre “pericolele” existente în spațiul online. Conceptul de “big-data” a devenit o chestiune care generează tot mai multe îngrijorări, având în vedere modul în care datele cu caracter personal ale utilizatorilor sunt identificate, reținute și utilizate de către diverși actori. Sectorul privat consideră că utilizatorii trebuie să fie responsabili și conștienți de propriul comportament în spațiul online, precum și de riscurile la adresa securității online. Guvernele justifică măsurile de supraveghere utilizând argumentul protejării securității naționale. Însă niciunul dintre aceste argumente nu oferă comfort sau satisfacție utilizatorilor de Internet, care atrag atenția asupra faptului că este necesară clarificarea drepturilor lor în spațiul online, luând în considerare importanța asigurării unui echilibru între securitatea globală și națională, pe de o parte, și drepturile omului, pe de altă parte.

Criminalitatea informatică este un fenomen care nu cunoaște granițe naționale, iar complexitatea atacurilor de natură informatică este tot mai ridicată, în condițiile în care tehnologiile care permit astfel de atacuri devin tot mai sofisticate și mai dificil de combătut. Însă cui îi aparține responsabilitatea prevenirii acestor atacuri? Această amenințare trebuie abordată într-un cadru multilateral, fiind vorba despre o responsabilitate comună, a factorilor politici, a forțelor militare naționale, a intermediarilor Internet și a utilizatorilor individuali de Internet.

În ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, acestea sunt garantate și susținute în lumea reală/offline,  în scopul îmbunătățirii generale a societății, iar acest lucru nu trebuie să se schimbe atunci când individul devine un utilizator de Internet, fie că este vorba despre un sătean care folosește un telefon mobil, un copil care interacționează cu prietenii prin intermediul facebook sau un profesor care ține lecții online.

Accesul la cunoaștere și dreptul la liberă exprimare sunt esențiale pentru dezvoltarea umană, socială și economică. Însă abuzurile în exercitarea acestor drepturi trebuie evitate, indivizii nu trebuie să aducă atingere drepturilor celorlalți, iar statul de drept trebuie să fie garantat și respectat în permanență. Trebuie, de asemenea, să existe un anumit nivel de încredere și o înțelegere mutuală în ceea ce privește utilizarea Internetului într-o manieră liberă și deschisă, care să permită fructificarea potențialului acestui mijloc de comunicare global.

Însă uneori, pentru a beneficia de anumite drepturi individuale, este nevoie să renunțăm, chiar și parțial, la anumite libertăți. În spațiul online, acest lucru înseamnă că sunt necesare anumite garanții sau reglementări care să contribuie la menținerea securității și siguranței pe Internet. Spre exemplu,  pentru asigurarea securității online, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este uneori afectată. Asigurarea unui echilibru în astfel de cazuri este necesară, dar nu întotdeauna realizată sau realizabilă.

Protecția copiilor în mediul online este un alt subiect care necesită o atentă abordare. Tot mai multe cazuri de “cyber-bullying” (agresiuni prin intermediul Internetului) apar în rețelele de socializare, copiii și tineri implicați în astfel de acțiuni fiind adesea motivați de faptul că, pe Internet, se află sub masca anonimatului. Întrebarea care se ridică însă este dacă trebuie să existe un astfel de drept la identitate anonimă în cazul lor. Și cui îi aparține responsabilitatea atunci când un copil sau un tânăr folosește o rețea de socializare pentru a genera agresiuni de natură emoțională unui alt copil: platformei sociale, părinților respectivului copil sau nimănui? Identificarea unui răspuns la aceste întrebări nu este o chestiune simplă, însă este clar faptul că educația este absolut esențială pentru evitarea unor astfel de cazuri. Utilizatorii de Internet de toate vârstele trebuie să fie educați în legătură cu riscurile aferente utilizării Internetului și cu faptul că aceleași drepturi, responsabilități și reguli aplicabile în comportamentul offline trebuie respectate și în mediul online.

Implicarea tinerilor în procesul de elaborare a politicilor referitoare a Internet a reprezentat o altă chestiune discutată în cadrul acestei sesiuni. Tinerii reprezintă viitorul și, în cele mai multe țări, sunt cei care dețin cele mai multe cunoștințe tehnice și legate de utilizarea Internetului. Acest trend este în creștere, iar ascultarea vocii tinerilor este esențială în cadrul unui proces multilateral de guvernanță a Internetului, care să contribuie la asigurarea securității și protecției vieții private a indivizilor și la menținerea unui Internet deschis, accesibil tuturor.

 

Sursa: IGF 2012 Chair’s Summary, disponibil la http://www.intgovforum.org/cms/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *