Despre o posibilă Comisie ONU pentru politici referitoare la Internet – o nouă propunere de înființarea a unui organism pentru guvernanța Internetului

Posted · Add Comment

După reacțiile preponderent negative față de propunerea Indiei, Braziliei și Africii de Sud referitoare la crearea unui organism ONU care să coordoneze procesul de elaborare de politici privind Internetului, o nouă propunere, de data aceasta doar din partea Indiei, a fost prezentată în cadrului celei de-a 66-a reuniuni a Adunării Generale a ONU (care a avut loc în octombrie 2011).

În propunere se arată că “Internetul are nevoie de politici și soluții globale, nu de politici naționale divergente și fragmentate” și că, în acest scop, este necesară instituirea unui mecanism global multilateral, democratic și transparent pentru elaborarea de politici. În acest context, India propune crearea unei Comisii  ONU pentru Politici Referitoare la Internet (United Nationas Committee for Internet-Related Policies – CIRP).

Deși  există deja o serie de mecanisme în cadrul cărora se discută aspecte legate de guvernanța Internetului, India consideră că aceste mecanisme nu abordează în mod adecvat aspecte ce țin de sfera politicilor publice internaționale referitoare la Internet și că noul organism va permite nu doar soluționarea acestei probleme, ci și participarea tuturor guvernelor la elaborarea acestor politici publice.

Atribuțiile CIRP sunt, în mare parte, preluate din propunerea IBSA și includ:

  • elaborarea de politici publice internaţionale care să asigure o gestionare coordonată şi coerentă a aspectelor globale referitoare la Internet;
  • coordonarea şi supravegherea organismele responsabile pentru funcţionarea tehnică şi operaţională a Internetului, inclusiv în ceea ce priveşte elaborarea de standarde globale;
  • facilitarea negocierii de tratate, convenții și acorduri referitoare la Internet;
  • promovarea și  protecția drepturilor civile, politice, sociale, economice și culturale ale omului, inclusiv dreptul la dezvoltare;
  • gestionarea crizelor referitoare la Internet;
  • arbitraj şi soluţionarea disputelor.

Comisia ar urma să fie alcătuită din 50 de state membre ONU (care vor  fi alese astfel încât să se asigure o reprezentare geografică echitabilă), pe lângă care vor funcționa patru grupuri consultative (care, în opinia Indiei, vor asigura respectarea principiului participării multilaterale), câte unul pentru societatea civilă, sectorul privat, comunitatea tehnică și academică și organizațiile internaționale și interguvernamentale. Membrii CIRP, precum și grupurile consultative, ar urma să se reunească în cadrul unor întâlniri anuale, de două săptămâni, care să aibă loc în Geneva. Astfel, deși există o asemănare cu structura ICANN, diferența majoră constă în faptul că, spre deosebire de ICANN, unde deciziile se iau de către un Consiliu Director alcătuit din reprezentanți ai întregii comunități Internet, iar guvernele sunt reprezentate într-un comitet consultativ care emite avize pentru Consiliu, rolul central în CIRP va reveni guvernelor, în timp ce toți ceilalți actori vor avea doar rol consultativ.

CIRP va prezenta Adunării Generale a ONU rapoarte anuale privind activitatea sa și va transmite recomandări către toate organismele internaționale și interguvernamentale relevante.

În ceea ce privește relația dintre noul organism și IGF, se arată in propunere că IGF va oferi “input-uri” CIRP, cele două organisme fiind complementare.

Finanțarea CIRP ar urma să fie asigurată atât de la bugetul ONU, cât și din „taxele de înregistrare de domenii percepute de către diferite organisme”. Deși aceasta este o referire indirectă la ICANN și la registrele și registrarii care asigură alocarea de nume de domenii, nu este clar cum vor participa acestea la finanțarea CIRP și nici dacă este vorba de o participare voluntară sau obligatorie.

Pentru a evita noi comentarii referitoare la intențiile guvernelor de a-și extinde controlul asupra Internetului, India menționează că propunerea sa nu urmărește crearea unui organism care să controleze Internetul sau care să permită guvernelor să aibă ultimul cuvând în chestiuni referitoare la regelementarea Internetului. Dimpotrivă, se arată că prin crearea noului organism “se va garanta faptul că Internetul nu este guvernat în mod unilateral, ci într-o manieră deschisă, democratică, inclusivă și participatorie”. Însă referirile la rolul CIRP de a „coordona și supravegehea organismele responsabile pentru funcționarea tehnică și operațională a Internetului” și de a elabora politici publice referitoare la Internet, precum și faptul că societatea civilă, mediul de afaceri și comunitatea civilă au doar rol consultativ în cadrul CIRP pun sub semnul întrebării aceste „garanții verbale” oferite de către India în textul propunerii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *